Procesul de votare la scrutinul din 2 noiembrie 2014 pentru alegerea președintelui României a început în afara țării la secția de votare organizată în Noua Zeelandă (Auckland), sâmbătă, la ora 20.00, la ora României, având în vedere diferența de fus orar.
CINE VOTEAZĂ
Președintele României se alege pentru un mandat de cinci ani, prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
Au drept de vot cetățenii români care au 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv, cu domiciliul sau reședința în țară sau în străinătate. Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
Peste 200.000 de alegători cu vârsta de 18 ani sunt așteptați să voteze în primul tur al alegerilor prezidențiale, în timp ce peste 2.500 de cetățeni cu drept de vot de peste 100 de ani sunt înscriși de asemenea în listele electorale permanente, potrivit statisticilor AEP.
Astfel, la primul tur de scrutin pentru alegerea președintelui României sunt așteptați la urne 227.104 alegători cu vârsta de 18 ani.
Conform sursei citate, 1.853 de alegători au vârsta de 100 de ani și 2.538 au peste 100 de ani.
Tot aceleași sursă ne spune că 5.634.774 cetățeni, cu drept de vot, au vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, iar 845.109 alegători au peste 80 de ani.
UNDE SE VOTEAZĂ
Alegătorii votează de regulă la secția de votare unde sunt arondați potrivit domiciliului. Alegătorii care în ziua votării se află în altă localitate decât cea de domiciliu își pot exercita dreptul de vot la orice secție de votare, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat și nu vor mai vota la acel tur de scrutin.
Membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare și persoanele însărcinate cu menținerea ordinii votează la secția de votare în care își desfășoară activitatea.
Alegătorii care în ziua votării se află în străinătate votează la secțiile de votare constituite pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat și nu vor mai vota la acel tur de scrutin.
Alegătorii care se prezintă la vot și fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secției de votare respective, însă au fost omiși din copia listei electorale permanente existente la biroul electoral al secției de votare, alegătorii care în ziua votării se află în altă localitate decât cea de domiciliu, precum și alegătorii care votează la secțiile de votare din străinătate sunt înscriși în listele electorale suplimentare. Pe aceleași liste vor fi trecuți, pentru a vota, alegătorii care își exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, membrii biroului electoral al secției de votare, persoanele însărcinate cu menținerea ordinii care nu sunt înscrise în copia listei electorale permanente din acea secție.
Cetățenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se află în țară își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în România în baza unuia din următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.
Cetățenii români, cu domiciliul în România, care în ziua votării se află în străinătate, își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar sau titlul de călătorie, cărții de identitate și a cărții electronice de identitate, valabile în ziua votării.
Cetățenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în străinătate, precum și cetățenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în țară își pot exercita dreptul de vot în baza unuia din următoarele acte de identitate: pașaportul simplu, pașaportul simplu temporar, pașaportul simplu electronic, cu menționarea țării de domiciliu.
CUM VOTĂM
Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.
Alegătorul prezintă actul de identitate președintelui biroului electoral al secției de votare sau membrului desemnat de acesta, care verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziția destinată acestuia.
În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau în lista suplimentară, după caz, președintele sau membrul biroului electoral al secției de votare desemnat de acesta îi încredințează alegătorului buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT”, pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot.
Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ștampila cu mențiunea „VOTAT”, buletinele de vot la care ștampila cu mențiunea „VOTAT” este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.
Votul este valabil exprimat în cazul în care, deși ștampila cu mențiunea „VOTAT” aplicată a depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă, în cazul în care tușul s-a imprimat și pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ștampila cu mențiunea „VOTAT”, precum și în situația în care ștampila a fost aplicată de mai multe ori în același patrulater sau atât într-un patrulater, cât și în afara oricărui alt patrulater.
Pe buletinul de vot ce va fi înmânat alegătorilor, numele candidaților sunt tipărite în patrulatere dispuse pe două pagini – opt pe prima pagină, șase pe următoarea.
Astfel, pe prima pagină sunt imprimate în ordine opt patrulatere cu numele următorilor candidați: Kelemen Hunor (UDMR), Klaus Iohannis (ACL), Dan Diaconescu (PPDD), Victor Ponta (Alianța Electorală PSD-UNPR-PC), William Brînză (PER), Elena Udrea (PMP), Mircea Amariței (Prodemo) și Teodor Meleșcanu (independent). Pe pagina a doua a buletinului de vot vor fi înscriși candidații Gheorghe Funar (independent), Zsolt Szilagyi (PPMT), Monica Macovei (independent), Constantin Rotaru (Partidul Alternativa Socialistă), Călin Popescu Tăriceanu (independent) și Corneliu Vadim Tudor (PRM).
CE SE ÎNTÂMPLĂ DUPĂ ÎNCHEIEREA VOTĂRII
La ora 21.00, președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea sălii unde se votează. Alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să își exercite dreptul de vot.
După închiderea sălii unde se votează, președintele, în prezența membrilor biroului electoral, efectuează operațiunile de numărare a buletinelor de vot și de consemnare a rezultatului votării.
Rezultatele scrutinului sunt centralizate de Biroul Electoral Central. BEC poate dispune renumărarea voturilor într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și a rezultatului alegerilor în situația în care constată că au fost comise erori sau există neconcordanțe între datele consemnate în procesele-verbale.
După votare și centralizarea voturilor, Biroul Electoral Central înaintează la Curtea Constituțională procesul-verbal constatator pentru fiecare tur de scrutin.
Curtea Constituțională validează rezultatul fiecărui tur de scrutin, asigură publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru fiecare tur de scrutin și validează rezultatul alegerilor pentru președintele ales. Actul de validare se întocmește în trei exemplare – unul rămâne la Curtea Constituțională, unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurământului prevăzut de Constituție, iar al treilea se înmânează candidatului ales.
Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale legătorilor înscriși în listele electorale permanente. Dacă niciunul dintre candidați nu a întrunit majoritatea voturilor, se organizează al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. În cel de-al doilea tur de scrutin, este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la primul tur de scrutin, în data de 16 noiembrie.
Potrivit legii, Curtea Constituțională poate anula alegerile dacă votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
Cererea motivată de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice sau electorale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării.
Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, jurământul de credință față de țară și popor.
Mandatul Președintelui României se exercită de la data depunerii jurământului până la depunerea jurământului de președintele nou ales.
Autor: Vlad Dumitrescu
