Conceptul de siguranţă psihică poate fi perceput ca un proces intelectual ce derivă din nevoia individului de a se simţi în siguranţă nu numai fizic, ci şi mental.
Societatea contemporană tinde să inducă sentimentul de nesiguranţă în rândul maselor, procedeu care ajunge la un moment dat convenabil în realizarea elementelor manipulatoare necesare pentru inducerea unei anumite direcţii, fie ele economice, politice, ideologice, ş.a.
Deşi poate este târziu de conştientizat acest fenomen, ideea de „mai bine mai târziu decât niciodată” este încă valabilă şi aşteaptă răbdătoare să fie pusă în aplicare. Astfel, deşi schimbările ideologice la nivel de masă sunt de cele mai multe ori produse de o entitate acceptată de majoritate, în realitate fiecare dintre noi are putere decizională deplină asupra direcţiei de urmat în atingerea diverselor targeturi.
Pentru îndeplinirea scopurilor propuse, conceptul de siguranţă psihică ar trebui să ocupe un loc important în viaţa fiecăruia, prin modul în care alegi să abordezi evenimentele de zi cu zi.
Siguranţa psihică este asociată cu probabilul, nu cu posibilul. Oamenii în general ajung să vizualizeze o situaţie ca fiind posibilă, nu probabilă. Abordarea unei acţiuni pornind de la conceptul posibilităţii survine din lipsa informaţiei, uneori din refuzul de a-şi însuşi anumite informaţii sau fiind un produs al unui mediu educativ precar. De aici derivă o serie de transformări la nivel de individ printre care enumerăm senzaţia constantă de inferioritate, lipsa încrederii în sine, complexe induse în urma însuşirii unor modele de urmat greşite, ş.a.
Pe de altă parte, abordarea unei situaţii din perspectiva probabilităţii produce inevitabil scăderea drastică a şanselor de a eşua. Din momentul în care conştientizăm efectele benefice ale acestui mod de abordare, un efect de domino extraordinar se produce.
Alege să construieşti un plan plecând de la premiza că este foarte probabil să reuşeşti şi acesta are şanse mari de a se concretiza. Cu alte cuvinte, această modalitate de percepţie te impulsionează în rezolvarea a ceea ce ţi-ai propus, astfel interesul îţi este stimulat, te documentezi eficient, eşti mult mai concentrat pe ceea ce ai de făcut. Următorul factor determinant care intervine în urma acestui proces este motivaţia. Procesul motivaţional este unul din calităţile cele mai apreciate pentru desăvârşirea unui caracter.
O conştientizare a importanţei bagajului de cunoştinţe şi a procesului motivaţional ca factor determinant în formarea acestuia reprezintă un pas enorm în dezvoltarea conceptului de siguranţă psihică.
Conceptul invocat în articol nu este nimic altceva decât o nişare a felului cum percepi mediul înconjurător. Cel mai important factor care nu numai că ajută la implementarea unui astfel de sistem mental, dar este şi imperativ necesar în dezvoltarea armonioasă a unui psihic sănătos, este conştientizarea proporţionalitaţii directe dintre o informaţie şi deschiderea acesteia spre un şir nesfărşit de alte procese informaţionale.
Din acest proces, pe principiul efectului de domino amintit mai sus, deprinzi calitatea de a filtra masa informaţională cu care intrii în contact zilnic, acţiune-etalon pentru conştientizarea lumii în care trăim. O persoană conştientă de realitatea înconjurătoare este aptă să găsească modalitatea cea mai convenabilă pentru a progresa eficient în desăvârşirea planurilor de viitor.
Aşadar, conceptul de siguranţă psihică nu este nimic altceva decât o modalitate sănătoasă prin care noi, oamenii, avem o şansă de a ne întoarce la scopul nostru real în viaţă. Acesta propune dezvoltarea unui caracter pe un sistem unic, individual.
Omul, prin natura sa, este unic. Cu toţii invocăm acest privilegiu însă uriaşe mase de oameni încă se supun mai mult sau mai puţin voluntar ideologiilor impuse de anumite entităţi, legitimate chiar de acestea.
Fii tu excepţia de la regulă. Gândeşte!
