Violenţa între oameni nu a fost niciodată un subiect tabu, fiind considerată, din păcate, de cele mai multe ori o cale eficientă pentru rezolvarea diferitelor conflicte declanşate între egourile sărmanilor bipezi, oamenii.
Simbol al conflictului, forma specifică de palmă închisă, cu degetele îndoite și strânse (DEX), pumnul reprezintă poziţia luată de agresor în încercarea de a-şi domina oponentul. Cel din urmă, de asemenea, ia o poziţie asemănătoare dar din ipostază defensivă. Caracteristica comună a prezenţei pumnului ca simbol în această situaţie o reprezintă caracterul de agresiune al acţiunii.
Ştim însă că simbolistica pumnului strâns nu are numai conotaţii violente, cel puţin nu directe. El poate reprezenta validarea pozitivă sau negativă a unei acţiuni din partea unei autorităţi. În Roma antică soarta gladiatorilor era decisă de poziţia degetului mare în pumnul strâns. Iată deci aici simbolul pumnului ca factor de decizie, pentru o acţiune violentă desigur, însă indirectă.
Metoda amintită mai sus s-a păstrat până în zilele noastre, evidenţiind o acţiune în care validăm sau invalidăm o decizie, o idee, o propunere a unui receptor într-o conversaţie. Evident, simbolul pumnului strâns în această ipostază a încetat a mai avea conotaţii violente.
Extrem de cunoscut şi unanim recunoscut a rămas simbolul „Ok”, sau mai nou “Like”, pumnul strâns cu degetul opozabil îndreptat în sus. Ipostaza aceasta este intens utilizată în orice situaţie care implică legitimarea unei acţiuni ca fiind pozitivă, corectă, constructivă, etc., aşadar cu caracter paşnic, motivator.
www.overgroundonline.com-
Observăm deci că, forma specifică de palmă închisă, cu degetele îndoite și strânse, deşi luând relativ aceeaşi formă, poate avea o simboliştii distincte. Dar ce anume determină validarea sensului contextual în care este utilizat pumnul strâns?
Ei bine, deşi în ambele situaţii degetele sunt îndoite şi strânse, diferenţa este făcută de poziţia degetului opozabil, recunoscut printre altele ca fiind unul “rebel” faţă de poziţia celorlalte degete.
Dacă într-o ipostază cu caracter agresionar opozabilul este poziţionat strâns peste celelalte degete, conferind forţă necesară în consumarea actului violent, caraterul paşnic, pozitiv al pumnului surprinde degetul liber, expunând celelalte degete, determinând o tendinţă de deschidere a mâinii. Astfel forţa din pumn scade simţitor, influenţănd o direcţie paşnică a acestui simbol.
Iată deci o poziţie de multe ori trecută cu vederea, însă care are puterea de a modela comportamente în diferite direcţii.
Deşi omul este predispus nativ la a-şi modela comportamentul cu elemente negative, violente drept modele, o serie de modificări în direcţia paşnică a percepţiilor noastre în legătură cu noi şi relaţia dintre noi şi mediul înconjurător poate releva numeroase avantaje la nivel perceptiv, motivaţional şi chiar material.
Aceste atuuri pot duce la ridicarea nivelul de percepţie asupra lumii, pot influenţa exclusiv pozitiv o serie de factori care, odată adunaţi în dreptul indicilor comuni dintre ei, pot conferi o mai mare planşă de oportunităţi determinante în procesul atingerii a ceea ce noi numim în conotaţii abstracte succes în viaţă.
Evident, sunt alte numeroase poziţii ale pumnului în care se relevă şi o altă sarcină, alta decât cea cu caracter agresiv.
