14 IUN Votul prin corespondență a fost soluția propusă de parlamentari după ce românii din străinătate care au vrut să voteze la alegerile prezidențiale din 2014 au fost forțați să aștepte ore, în timp ce neinspirații care nu s-au așezat la coadă de dimineața au fost trimiși acasă, în unele orașe în șuturi după ce au izbucnit violențe între supărați și forțele de ordine venite să calmeze situația.
Sistemul votului poștal cum se mai numește el presupune înregistrarea ca votant eligibil într-o bază de date. Teoretic, procesul nu este foarte diferit față de alegerile locale, de exemplu. Votantul, dovedește că este domiciliat la o adresă anume, acesta fiind repartizat la secția de votare care corespunde adresei respective, se prezintă și votează.
În cazul votantului domiciliat în afara țării, pentru a își exercita dreptul la vot, prin corespondență, votantul completează un formular de înscriere în Registrul Electoral în care își face cunoscută opțiunea(vot prin corespondență/vot la secție specială înființată la cererea a minim 100 de persoane) la care anexează dovada șederii în străinătate.
Votantul primește prin poștă buletinul de vot și atașatele conexe exercitării votului în termen de 30 de zile înaintea scrutinului, urmând să își exercite opțiunea și să trimită buletinul înapoi prin poștă, înainte de ziua alegerilor.
Iar înscrierile pentru Registrul Electoral au început oficial la 1 aprilie 2016. La o lună distanță, Ministerul Afacerilor Externe anunța că au fost înregistrate 314 cereri din partea românilor cu domiciliu sau reședință în străinătate, dintre care 264 pentru vot prin corespondență și 50 pentru organizarea de secții speciale.
La 1 iunie 2016, MAE anunța că s-a ajuns la 891 de cereri, 698 pentru vot prin corespondență, respectiv 193 pentru organizarea de secții speciale.
Asta în condițiile în care perioada de înscriere în Registrul Electoral care a debutat la 1 aprilie 2016 se încheie cu 90 de zile înainte de ziua alegerilor, care se preconizează că vor avea loc în luna noiembrie, cel târziu începutul lunii decembrie.
În condițiile în care perioada de înscriere este de patru luni, iar campania de conștientizare a publicului, până în acest moment, a fost inexistentă, nici nu e surprinzător că au fost trimise doar 900 de cereri, cum nici surprinzător nu ar fi să revedem cozile din 2014 și anul acesta.
Legea care a fost adoptată și ulterior promulgată, nu reprezintă prima încercare de a introduce sistemul de vot alternativ, poștal, pentru românii din străinătate. Prima încercare datează din anul 2011, iar până la cea promulgată au mai fost inițiate alte trei astfel de legi.
Votul prin corespondență nu este o soluție realistă pentru facilitarea exercitării dreptului de vot decât dacă este tratată ca o soluție de masă, valabilă pentru toți cetățenii români aflați în afara granițelor.
