Pentru început, se pare că jumătate dintre consilierii locali și județeni verificați de ANI, au firme particulare, conform Mediafax.
ANI a realizat o amplă analiză privind contractele publice pe care le au companiile deţinute de consilierii judeţeni şi consilierii locali din toate cele 41 de judeţe ale României. În perioada 2011-2012, ANI a verificat 2856 de consilieri judeţeni şi consilieri locali dintre aceştia aproape 45% deţineau acţiuni la companii private sau erau administratori sau aveau soţi/soţii care aveau acţiunui la firme private.
După finalizarea investigaţiilor, ANI a determinat că peste 50% din aceste contracte au fost încheiate în urma unor situaţii de incompatibilitate sau conflicte de interese. Altfel spus, există suspiciuni că aceste contracte au fost acordate cu încălcarea legii şi că firmele aleşilor locali au beneficiat de un tratament preferenţial.
În al doilea rând, se pare că avem candidați cu decizii definitive de colaborare, conform realitatea.net.
Florin-Costin Pâslaru, candidat la Camera Deputaților, Alianța USL-PSD, Galați, Colegiul 6. Conform dosarului de la CNSAS, Pâslaru a colaborat voluntar cu Securitatea în timpul anilor de studenție, în 1980 acesta primind numele conspirativ „Pintea”. În consecință, în data de 12.05.2010, Înalta Curte de Casație și Justiție constata printr-o decizie definitivă și irevocabilă calitatea sa de colaborator al Securității.
Dan Voiculescu, candidat la Senat, USL-PC, București (Colegiul 8) a fost incriminat în anul 2011 de Înalta Curte de Casație și Justiție, printr-o decizie definitivă și irevocabilă, ca fiind fost colaborator al Securității, sub un nume conspirativ, in speța „Felix”.
Gheorghe Nețoiu, candidat la Camera Deputaților, PP-DD, Dolj, Colegiul 1, a recunoscut în declarația pe propria răspundere că a fost lucrător al Securității, candidatura sa politică fiind astfel contestată la Tribunalul Dolj și la Biroul Electoral Central.
Colaboratorii, cu decizii de necolaborare din partea CNSAS
Sorin Roșca-Stănescu, candidat la Senat, USL-PNL, Dâmbovița, Colegiul 2: exista două adeverințe emise în 2010 de CNSAS privindu-l pe Sorin Roșca-Stănescu, respectiv una de colaborare și una de necolaborare cu Securitatea. Cu toate acestea, dl. Roșca-Stănescu admite el însuși faptul că a colaborat cu Securitatea, în anul 1973 sub numele conspirativ de „Deleanu” și „H15”, oferind informații doar Brigăzii Antiteroriste a Securității.




















