Victor Babeș, numit și părintele bacteriologiei, s-a născut pe 4 iulie 1854 la Viena. Originar din Banat, fiul deputatului Vicențiu Babeș și al Sophiei Goldchneider. A mai avut o soră, Alma și un frate, Aurel. A fost căsătorit cu Iosefina Thorma, având cu acesta un fiu, Mircea.
Studiază artă dramatică, la Gimnaziul Catolic din Budapesta. După moartea surorii lui, Alma, bolnavă de tuberculoză, decide să urmeze medicina.
A urmat cursurile Facultăților de Medicină din Budapesta și Viena, a făcut numeroase specializări la Munchen și Berlin. Alături i-au fost mari profesori de bacteriologie ai vremii, Robert Koch, Rudolf Virchow, Louis Pasteur. Victor Babeș reușeste să câștige datorită seriozității sale, respectul savanților celebri.
La numai 31 de ani, în anul 1885, datorită cunoștințelor acumulate în bacteriologie și morfologie patologică, a elaborat primul tratat de bacteriologie din lume împreună cu A.V. Cornil ” Les bacteries et leur role dans l’anatomie et l’histologie pathologiques des maladies infectieuses”.
Tratatul pune accentul, pentru prima dată, pe bacteriologie și din unghiul de a vedea al histopatologiei, domeniu pe care Andre Victor Cornil îl stăpânea perfect. Într-o scrisoare adresată profesorului Nicolae Kalinderu, de către Cornil, acesta îi recunoaște onest meritele lui Babeș.
”Babeș este foarte priceput și plin de erudiție, iar dacă eu mi-am pus numele alături de al său pe cartea pe care am scos-o, nu am făcut-o pentru că aș fi contribuit la ea cu știința mea, ci mai mult pentru că numele meu este mai cunoscut ”.
În anul 1887, se stabilește în București, devenind primul director al Institutului de patologie, bacteriologie și Patologie (Institutul Victor Babeș de astăzi).
În 1892, a pus bazele unei publicații împreună cu Gheorghe Marinescu și Paul Blocq un ” Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos ”.
În anul 1913, pregătește serul pentru vaccinul antiholeric pregătit special pentru a combate epidemia de holeră ce izbucnise în rândurile Armatei Române. “Leacul pelagrei, al acestei boli a mizeriei, al acestei rușini naționale, vi-l dau eu: împroprietărirea țării.”
A introdus vaccinarea în România, la numai trei ani de la inițierea acesteia de către Louis Pasteur. A descoperit peste 40 noi specii microbiene, care au fost denumite după numele său, Babeșiide. Un alt ser pregătit care a salvat foarte multe vieți a fost serul antidifteric. A desfășurat activitate marcantă în cercetarea pelagrei, tuberculozei, febrei tifoide și a leprei.
A publicat peste 1.000 lucrări științifice și 25 monografii în domeniul microbiologiei și anatomiei patologice, printre cele mai cunoscute ar fi: ”Analele Institutului de Patologie și Bacteriologie“ (1889), „România medicală“ (1893) și „Archives des sciences médicales“ ( 1895).
Savantul moare pe 19 octombrie 1926. Mormântul lui Victor Babeș se găsește la ”Institutul Cantacuzino” din București.
Sursă foto: Rador.roSursă documentare: enciclopediaromaniei.ro