Puțini dintre noi știm că prima femeie chirurg din România a fost Sofia Ionescu Ogrezeanu.
Conform spuselor acesteia într-un interviu pentru TVR, aceasta se declară: nu prima femeie din lume chirurg, ci prima femeie chirurg din sud-estul Europei.
S-a născut la data de 25 aprilie 1920, în Fălticeni, județul Suceava. Tatăl, Constantin Ogrezeanu a fost casier la o bancă din oraș, iar mama, Maria Ogrezeanu, o refugiată din Bucovina, fără ocupație.
Apropiații o alintau Gherghina, iar Sofia era tare încântată de acest lucru.
A urmat școala primară de fete în orașul natal. Iar după ce a făcut primele șase clase la Liceul de Fete Fălticeni a continuat alte două clase la școala Centrală de Fete „Marica Brâncoveanu” din București.
În toamna anului 1939, imediat după ce a obținut diploma de bacalaureat aceasta s-a înscris la Facultatea de Medicină Umană din București. În timpul facultății, face primul stagiu de practică în secția de oftalmologie, iar al doilea stagiu, îl face în anul 1943, în calitate de medic de circă rurală în Comuna Baia, de lângă Fălticeni. În același an, pe 15 octombrie, efectuează un stagiu de internat în Serviciul de Neurochirurgie din Spitalul nr. 9 din București, astfel intră pentru prima dată în echipa neurochirurgicală, alături de prof. Dr. Dimitrie Bagdasar, întemeietorul neurochirurgiei românești și doctorii Constantin Arseni și Ionel Ionescu, care-i devine ulterior și soț. Cu Ionel Ionescu are doi copii, cărora, după cum declară chiar EA, nu le-a putut fi mamă cu adevărat din cauza faptului ca timpul pe care-l avea îl petrecea în incinta spitalului și nu cu aceștia.
În anul V de facultate, în anul 1944, a făcut prima sa operație pe creier unui băiețel rănit într-un bombardament pe front. Intervenția a fost un real succes. După operația reușită care i-a schimbat viața și a dus-o către o lungă carieră în domeniu, Sofia a continuat să opereze și sa folosească noi tehnici inventate ad-hoc.
„În fiecare dimineață, Sofia Ionescu făcea operații pe creier, iar după-amiaza, pe coloană, unele operații fiind realizate în premieră, cu tehnici inedite, inventate ad-hoc, dar care au salvat sute de vieți. Fiecare soluție găsită a însemnat pe urmă o comunicare științifică prezentată în străinătate și, implicit, o recunoaștere internațională”, se arată în Enciclopedia personalităților feminine din România. A avut pacienți celebri, soțul Mariei-Tănase, soția lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, una dintre soțiile șeicului Zaed-Bin sultan al Nohaian din Abu-Dhabi, artiști, poeți, etc.
A activat în Spitalul nr. 9 din București până în anul 1990 când ochii i s-au slăbit și nu a mai putut opera.
Sursă informații: Internet