Din 30 martie, fanii autorului Ernest Cline pot lua parte la povestea creată de acesta în Ready Player One în regia lui Steven Spielberg. Suntem în anul 2044, când lumea a devenit un loc greu de trăit. Oamenii au devenit din ce în ce mai săraci, iar bolile și foametea și-au făcut și ele apariția. În această lume trăiește Wade Watts (Tye Sheridan), un tânăr care urmează să termine școala în curând și care locuiește în rulota mătușii sale. Singura metodă prin care acesta putea să scape de realitatea care-l înconjura era logarea în SISAO, o lume virtuală în care puteai să faci tot ceea ce-ți dorești, să călătorești unde vrei și să fii oricum vrei.
Viața tuturor se schimbă în momentul în care este anunțată moartea lui James Halliday (Mark Rylance), creatorul SISAO. Înainte să moară, acesta a înregistrat un video în care menționa că toata averea sa, inclusiv tot sistemul SISAO îi va rămâne jucătorului care găsește „oul”. Acesta era bine ascuns într-una din lumile din SISAO.
Cel care reușește să găsească primul cheia este chiar protagonistul, Wade Watts, dar sub numele de Parzival, urmat de Art3mis (Olivia Cooke), Aech (Lena Waithe), Daito (Win Morisaki) și Sho (Philip Zhao). Pentru găsirea primei chei, cât și a celorlalte, jucătorul trebuia să știe foarte multe informații despre viața lui Halliday, acesta făcând referire fie la copilăria lui, la muzica din anii 80 sau la jocurile lui preferate.
La fel ca în oricare alt film trebuie să existe și un antagonist. În Ready Player One, antagonistul este Nolan Sorrento (Ben Mendelsohn), directorul de la IOI (Innovative Online Industries-firmă care dorea să pună mâna pe SISAO pentru a taxa persoanele care voiau să aibe parte în continuare de realitatea virtuală). Acesta face nenumărate încercări pentru a-i opri pe cei 5 gunteri (denumire pe care o primeau cei care porneau în căutarea „oului”).
Fiind un film care face referire la cultura pop din perioada anilor 1970-1980/1990, acesta are mai multe refeințe atât la filme vechi ( The Shining, Back to the Future, The Iron Giant), cât și la jocuri vechi (Adventure, Space Invaders).
Soundtrack-ul a fost compus de către compozitorul american Alan Silvestri, cunoscut pentru muzica din trilogia Back to the Future, The Avengers, Forrest Gump, Lilo&Stitch și multe altele. Pe lângă muzica lui Alan Silvestri se mai adaugă și câteva melodii binecunoscute din anii 80: „Jump” de Van Halen, „I Hate Myself for Loving You” de Joan Jett and The BlackHearts, „Faith” de George Michael și „We’re Not Gonna Take It” de Twisted Sister.
Deși filmul era programat să apară în cinematografe pe 15 decembrie 2017, acesta a trebuit să fie mutat pentru a nu avea concurență cu Star Wars: Ultimul Jedi.
Ready Player One a fost bine primit de către fanii cărții cu același nume, asta văzându-se în notele pe care filmul le-a primit (8/10 pe imdb și 80% pe rottentomatoes) și din box office ( 191 de milioane de dolari).
Ready Player One este un film la care nu te poți plictisi și care atrage în primul rând prin efectele speciale pe care le are și prin poveste. Jocul actoricesc este destul de bun, actorii intrând cu adevărat în pielea personajelor. Totuși, filmul nu respectă întru totul cartea, unele scene fiind înlocuite sau omise. Deși pare genul de film la care audiența ar fi formată în majoritate din copii sau tineri și adulții se pot uita cu mare interes pentru a-și aduce aminte de jocurile video pe care le-au jucat în copilărie.
