A Quiet Place este un thriller/horror scris și regizat de John Krasinski, cunoscut pentru rolul lui Jim Halpert, în serialul The Office. Pelicula mi-a atras atenția încă de anul trecut, de la apariția primului trailer, fiind pe locul al patrulea în topul filmelor pe care le așteptam cu mare interes anul acesta (top pe care îl puteți vedea aici).
Povestea prezentată este cea a unei familii care trăiește într-o lume post-apocaliptică, populată de creaturi bizare, de origine extraterestră, complet oarbe, însă cu un simț auditiv extrem de dezvoltat. Practic, în A Quiet Place, zgomotul e egal cu o moarte rapidă și violentă. Cei cinci membri ai familiei trebuie să își îndeplinească toate activitățile în deplină liniște, iar din acest punct de vedere, filmul reprezintă o noutate, reușind să creeze și în sala de cinema o atmosferă apăsătoare, care comandă parcă liniștea spectatorilor.
Trebuie să mărturisesc că nu am văzut nici măcar un episod din The Office, iar acest lucru, în retrospectivă, mă bucură destul de mult. Lăudat foarte mult pentru rolul său din serialul de comedie, Krasinski joacă aici un rol complex, al unui tată care trebuie să își protejeze familia cu orice preț. Există o preconcepție în lumea filmului, conform căreia unele roluri definesc atât de bine actorii care le interpretează, încât aceștia nu mai pot fi văzuți într-un alt mod. Nu am crezut în vorbele acestea, până acum câțiva ani, atunci când am văzut Foxcatcher, cu un Channing Tatum care se voia serios, dar pentru mine nu reușea să fie, deoarece îi vedeam numai personajul din Jump Street. Așadar, îmi e teamă că dacă aș fi văzut The Office, poate nu m-aș fi uitat la personajul lui Krasinski într-un fel atât de serios.
Sursă foto: forbes.com
Acestea fiind spuse, Krasinski merită apreciat nu numai pentru performanța sa în rolul principal al peliculei, dar și pentru măiestria din spatele camerei. Filmul are un început visceral, surprinzător, care setează atmosfera celor aproximativ 90 de minute care urmează – o atmosferă apăsătoare, tensionată, plină de suspans și cu câteva momente de teroare.
Dacă tot am menționat cuvântul ”teroare”, țin să precizez că A Quiet Place, deși urmează rețeta multor altor filme din genul horror, reușește să se distanțeze de acestea prin scenariul și personajele extrem de bine scrise. Scare jump-urile sunt puține, iar cele care sunt, apar oarecum natural, fără a lăsa sentimentul că singurul scop pe care îl deservesc e să sperie spectatorul. Aș spune că A Quiet Place este Get Out-ul acestui an – un horror/thriller extrem de bine construit, care vine de la un regizor recunoscut pentru meritele sale în comedie și care se anunță deja un candidat la marile premii de film ale anului.
L-am lăudat deja pe Krasinski pentru interpretarea excelentă a tatălui familiei, însă trebuie să critic mici aspecte ale scenariului, cum ar fi decizia luată de personajul său spre sfârșitul peliulei, care mi se pare inutilă și precipitată. De asemenea, nu pot să nu mă întreb de ce familia nu ia decizia de a locui lângă o sursă de zgomot puternică, care de altfel ne este și arătată pe la jumătatea filmului, și care ar anula orice alt sunet scos de ei.
Nu de puține ori am avut probleme cu interpretările copiilor în filme, care mi s-au părut neconvingătoare, slabe, uneori absolut atroce. În A Quiet Place însă, micii actori au interpretări excelente, în special fata, Millicent Simmonds, o copilă surdă de numai 15 ani, care reușește să ofere foarte multă emoție de-a lungul peliculei. Krasinski a insistat ca rolul fetei să fie jucat de o actriță surdă, iar felul în care oprește orice sunet în momentul în care vedem scene desfășurându-se din perspectiva ei, pentru a ne arăta lumea în care aceasta trăiește, mi se pare o atingere de geniu.
Sursă foto: slashfilm.
Emily Blunt impresionează, ca de obicei, printr-o interpretare fantastică a mamei familiei. Blunt este probabil actrița mea preferată în acest moment, iar fiecare film al ei îi oferă o nouă șansă să strălucească și să dovedească faptul că poate oferi cu ușurință interpretări impresionante. Implicată în 2 scene foarte greu de privit, Blunt reușește să îi dea spectatorului același sentiment de groază pe care îl resimte și personajul ei, și, pe toată durata filmului, îți dorești ca ea să reușească să supraviețuiască (poate mai mult decât oricine altcineva).
A Quiet Place impresionează prin personajele bine conturate și prin povestea simplă, liniară, dar excelent scrisă (în mare). Hibe există, însă sunt puține și niciuna nu e îndeajuns de mare pentru a știrbi din calitatea filmului sau din meritul lui John Krasinski. Zvonurile spun că Scott Beck și Ryan Woods, ceilalți doi scenariști ai peliculei, s-au gândit la un moment dat să o includă în universul Cloverfield. Nu m-aș fi opus acestei idei cu siguranță, mai ales că extratereștrii din A Quiet Place împart câteva caracteristici cu omologii lor din 10 Cloverfield Lane, care are de asemenea o atmosferă asemănătoare cu ceea ce resimțim aici. Chiar și așa însă, se anunță cel puțin un sequel sau un spin-off pentru pelicula lui Krasinski, datorită felului în care a fost primită, reușind să adune 50 de milioane de dolari în State în weekend-ul de lansare, aproape triplu față de bugetul inițial al producției.
