Parcul Carol este unul dintre cele mai cunoscute parcuri din București. Deși la început locul unde este amplasat acum parcul a fost doar o câmpie mlăștinoasă, acesta a început să prindă contur datorită lui Ion N. Lahovari. Cu ocazia a celor 40 de ani de domnie a lui Carol I, Ion N. Lahovari dorea să organizeze o expoziție națională, intitulată „Expoziția Generală a României, cu prilejul celor 40 de ani de domnie glorioasă a Majestății Sale, Regele Carol I”.
Flora acestui parc este formată dintr-o multitudine de copaci și de plante, fiecare aranjate și etichetate în funcție de familia din care fac parte. Deși parcul are o latură peisagistică dominantă, acesta mai surprinde și prin monumentele istorice răsfirate pe toată suprafața parcului.
De cum ajungi în fața intrării principale poți observa „Fântâna Zodiac”. Aceasta a fost inaugurată cu ocazia „Zilelor Bucureștilor” din 1935, de câtre Regele Carol al II-lea. În perioada comunistă, semnele zodiacale de pe acesta au fost șerse, urmând să fie din nou desenate. „Fântâna Zodiac” este singura care nu a fost mutată din locul ei în timpul comunismului.
Odată cu intrarea în parc, pe partea stângă, se află Muzeul Național Tehnic „Dimitrie Leonida”. Acesta a fost înființat în 1909 de câtre inginerul Dimitrie Leonida, după modelul Muzeului Transportului din Berlin. Numele acestuia se schimbă în anul 1954 până în 1957 când se revine la numele original. În cadrul acestui muzeu se găsesc obiecte din diferite ramuri ale tehnologiei: optică, fizică, mecanică, magnetism și electricitate și multe alte ramuri.
De-a lungul timpului, Parcul Carol a fostu supus mai multor schimbări, atât arhitecturale cât și de nume. Mergând pe aleea principală se pot observa 2 statui mari, albe, care reprezintă 2 bărbați. Aceste statui sunt denumite „Giganții” și inițial au fost amplasate în fața Muzeului Artelor (unde se află acum Mausoleul) și a peșterii artificiale. Acestea erau însoțite de o statuie denumită „Frumoasa adormită”. Se spune că aceste statui reprezintă persoanjele dintr-o legendă în care 2 frați se îndrăgostesc de aceeași femeie. Din cauza iubirii neîmplinite cei 2 frați au fost transformați în piatră iar femeia a fost transformată într-o cascadă. Din păcate, statuia femeii a fost mutată în Parcul Herăstrău.
Un alt monument care merită atenției este castelul lui Vlad Țepeș, o reproducere a Cetății Poenari, ridicată de către acesta. Castelul a fost inaugurat în 1906, în cadrul aceleiași expoziții destinate Regelui Carol I. Odată cu Primul Război Mondial, castelul devine cazarmă, fiind destinată corpului de gardă al Mormântului Ostașului Necunoscut. În prezent, castelul este sediul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.
Arenele Romane, o altă atracție a parcului, au trecut prin mai multe procese de modernizare. Deși la început Arenele erau doar un teatru de vară, după 1989 locul a fost părăsit. Arhitectura Arenelor a trecut și ea prin mai multe schimbări: s-au construit birouri pentru administrație în spatele scenei, aceasta a fost înălțată, loja regală a fost mărită iar acoperișul a fost refăcut. În prezent la Arene se susțin diferite concerte.
Cel mai impunător și mai cunoscut monument din Parcul Carol este Mausoleul. Totuși, acesta nu a existat de la începutul Parcului. Cu ocazia expoziției din 1906 a fost inaugurat și Palatul Artelor unde se puteau găsi bustul lui Traian, o copie a Lupoaicei de pe Capitoliu (acum se află lângă Pasajul Latin, București) și încă două statui comandate de la Roma. În 1919, Palatul Artelor este donat Ministerului Războiului pentru a adăposti expozițiile și patrimoniul viitorului muzeu militar. Patru ani mai târziu, în 1923, în fața Muzeului Militar se amplasează Mormântului Ostașului Necunoscut, loc pentru pelerinaj și de reculegere pentru românii care și-au dat viața pentru bunăstarea neamului. Din cauza unui incendiu în anul 1938 muzeul și-a redus activitatea, urmând ca în 1940 să fie grav avariat de cutremur. Pe locul acela s-a construit ulterior Mausoleul de azi. În timpul comunismului, Mausoleul a existat sub alt nume: „Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism”.
Foto: Corina Chiriac
