Lanţul Carpatic din România – o adevărată aventură

Share

Tweet

Share

Share

Email

Comments

Continuăm promovarea României cu descrierea Lanţului Carpatic, un loc de o frumusețe inimaginabilă, privit ca fiind coloana vertebrală a turismului românesc.

Lanţul Carpaţi face parte din sistemul muntos central al Europei. Carpații, cuprinși între Bazinul Vienei și culoarul Timokului, formează un arc cu o lungime de 1500 km, situându-se ca lungime pe locul secund în Europa, după Munții Scandinaviei care se întind pe o lungime de 1700 km. Munții Carpaţi se întind pe teritoriul a opt state: Cehia, Austria, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România și Serbia.

Pe teritoriul României, se desfăşoară 800 km din Lanţul Carpatic, mai precis, 54% din lungimea europeană totală se află pe teritoriul ţării noastre. Cel mai înalt vârf montan din Lanţul Carpatic românesc este vârful Moldoveanu cu o altitudine de 2,544 m, măsurată în munţii Făgăraş din Carpaţii Meridionali.

Sursă foto: harta-romaniei.blogspot.com

Lanţul Carpatic este împărţit în 3 grupe: Carpaţii Meridionali (Bucegi, Făgăraş, Parâng, Retezat-Godeanu), Carpaţii Orientali (Mureş-Bucovina, Moldo-Transilvani, Carpaţii de Curbură), Carpaţii Occidentali (munţii Banatului, Poiana Ruscă și Apusenii).

Lanţul Carpatic Românesc are o climă temperat-continentală. În funcţie de altitudine putem discuta de un climat montan etajat.

Sursă foto: peisaje-montane.ro

Desigur, nu lipsesc renumitele legende despre aceşti munţi. Într-un articol anterior,  am povestit despre legendele din munţii Bucegi. Acum, vom vorbi despre Judeţul Neamţ, unde descoperim cu drag Masivul Ceahlău. Un loc de o frumuseţe rară şi plin de legende, unde anual mii de turişti străbat cărările.

Sursă foto: strainatate.org

Conform ziarulevenimentul.ro, “Ceahlău a fost considerat din cele mai vechi timpuri un munte sfânt. Numit de către geto-daci „Kogaion“, muntele străjuia altarul lui Zamolxe, la care veneau atât regii daci ai acelor vremuri, cât şi sacerdoţii care se iniţiau în tainele vieţii spirituale. Din înscrisuri străvechi se spune că, o dată pe an, la 6 august în sistemul nostru calendaristic, sacerdoţii din toată Dacia se adunau în vârful Kogaionului, unde se întâlneau cu Zamolxe şi ţineau mare sfat. Legenda spune ca Dochia, fiica lui Decebal, a ales drept loc de refugiu din calea romanilor acelaşi Ceahlău al zeului Zamolxe. Împresurată de oştile împăratului Traian, ea s-a rugat divinităţii şi s-a prefăcut în stană de piatră. Stânca Dochiei străjuieşte şi astăzi masivul, fiind considerată de unii cercetători o creaţie a mâinii omeneşti, asemenea Sfinxului”.

Emilia Arcan, vicepreşedintele CJ Neamţ: ”Ceahlăul este locul care îţi asigură o relaxare deplină, unde chiar dacă zada te înţeapă cu acele ei, nu simţi durerea. Este comuniunea omului cu natura, orice suferinţă sufletească e alinată de cântul păsărilor şi aerul curat. Muntele Ceahlău înseamnă viaţă, linişte, împlinire, înseamnă altceva. Noi nu conştientizăm toate frumuseţile de care suntem înconjuraţi. Piscurile semeţe îţi oferă posibilitatea de a vedea viaţa de dincolo de nori. Priveşti în jos, iar vălătucii de ceaţă te învăluie şi te fac să te simţi copleşit şi mic în faţa unei minuni a naturii, a imensităţii”.

Sursă foto: einvest.ro

Şeful Salvamont Neamţ, Raul Papalicef, este poate unul dintre cei mai în măsură oameni să exprime măreţia Ceahlăului. Acesta bate cărările ascunse ale masivului Ceahlău de mic copil şi s-ar putea crede că le ştie pe toate. Recunoaşte însă că nu a reuşit să pătrundă toate secretele bătrânului munte, care ascunde multe lucruri surprinzătoare şi spectaculoase. În opinia sa, Ceahlăul ar trebui să fie cartea de vizită a judeţului. „Atunci când spui judeţul Neamţ, spui masivul Ceahlău, Calistrat Hogaş, Mănăstirea Neamţului, staţiunea Durău. Pentru noi, salvamontiştii, muntele a fost şi va rămâne casa noastră. Ne leagă de el bucurii, necazuri, reuşite profesionale. E o viaţă petrecută pe crestele masivului. Acest loc mi-a marcat viaţa, muntele Ceahlău face parte din fiinţa mea”, a mărturisit şeful Salvamont Neamţ.

Sursă foto: libertatea.ro

În Lanţul Carpatic Românesc îl întâlnim şi pe renumitul cercetător Bear Grylls, fost membru al trupelor speciale, puşcaş marin, devenit expert în tehnici de supravieţuire, antrenat de armata Britanică. Acesta a decis, cuprins de frumuseţea carpaţilor româneşti şi de diversitatea animalelor şi mediului sălbatic, să facă o emisiune documentar, în Carpaţi.

Sursă foto: youtube.com

Un alt personaj de marcă, îndrăgostit de România, este Prinţul Charles. Acesta a declarat că se întoarce mereu cu drag în frumoasa noastră ţară, ba chiar deţine două propietăţi în România, în Valea Zălanului şi la Viscri.

Printul Charles: “Presiunea şi distrugerea la care este supusă natura preţioasă, de care noi suntem dependenţi, sunt imense. Dacă nu suntem atenţi, ne vom trezi complet vulnerabili.”